Sectia de Istorie - Arheologie
La 1 aprilie 1915, Constantin N. Pop, prefectul judeţului Dolj, dispunea "înfiinţarea în chiar localul Palatului administrativ, a unui Muzeu Regional de Antichităţi şi Etnografie" numindu-l director pe entuziastul profesor de istorie Stefan Ciuceanu. Muzeul va cuprinde: "monumente epigrafice din epoca daco-romană, antichităţi preistorice daco-romane, barbare si româneşti aflate în judeţul Dolj şi la riguare şi din celelalte ţinuturi oltene, antichităţi religioase româneşti, colecţiuni de documente vechi, fotografii, colecţiuni de medalii româneşti, de monede dacice, grecesti, romane si româneşti alcătuind laolaltă Secţiunea arheologică. De asemenea, va colecţiona şi expune materialul etnografic aflat prin comunele acestui judeţ precum: chilimuri vechi olteneşti, costume ţărăneşti, unelte de gospodărie din lemn, artistic sculptate".
Înca din primul an al existenţei sale, muzeul a întreprins o investigaţie amplă în teren pentru depistarea tuturor monumentelor istorice din Oltenia, efectuând o serie de periegheze şi săpături arheologice în principalele aşezări vechi, bucurându-se de activitatea şi sprijinul unuia dintre cei mai prestigioşi arheologi ai ţării, C. S. Nicolaescu-Plopşor.
Perioada care a urmat făuririi statului naţional unitar român a fost, şi pentru muzeele Craiovei, o perioadă de dezvoltare şi afirmare. Din 1928 Muzeul Regional de Antichităţi şi Etnografie se uneşte cu Muzeul de Istorie Naturală devenind Muzeul Regional al Olteniei.
Specialiştii muzeului craiovean au fost implicit şi creatorii primelor instituţii obsteşti de cercetare ştiinţifică, arheologică, etnografică, de ştiinţele naturii, cei care au scos de sub teascurile tiparelor primele monografii, reviste şi studii de specialitate.
