Palatul Jean Mihail
Realizat intre anii 1899-1907 dupa planurile arhitectului francez Paul Gottereau, la cererea lui Constantin Mihail - unul dintre cei mai bogati oameni ai Romaniei din acele vremuri, palatul constituie o adevarata capodopera arhitectonica.
Cladirea era destinata a fi locuinta particulara.
La constructia sa s-au folosit materiale de cea mai buna calitate. Valoroasa stucatura, in parte aurita, luminatoarele, oglinzile venetiene, plafoanele pictate, candelabrele din cristal de Murano, coloanele, scarile din marmura de Carrara, peretii tapitati cu matase de Lyon, lambriurile, mobilierul stil, feroneria..., toate dadeau incaperilor un aer de eleganta si gust rafinat.
Palatul a fost acoperit cu ardezie si dotat de la inceput cu instalatie electrica si incalzire centrala.
Constantin Mihail s-a imbolnavit la sfarsitul anului 1907 si a murit in 1908, fara a se bucura de frumusetea si confortul palatului. Fiul cel mare, Nicolae (1873-1918), a trait mai ales in Franta, unde si-a risipit partea sa de avere. Astfel in palat a locuit fiul cel mic, Jean (1875-1936), fara sa profite insa de luxul acestuia; el a trait retras intr-o camaruta, care iarna era adesea neincalzita.
Jean a continuat sa-si sporeasca averea, mai ales ca intre timp a mostenit doua rude, Elena Dumba si Maria Coloni, ajungand astfel unul dintre cei mai bogati oameni din tara, daca nu chiar cel mai bogat. Se spune ca in anii crizei economice mondiale din 1928-1933, Jean Mihail a girat statul roman pentru o parte din imprumuturile pe care acesta le-a contractat in strainatate.
In 1936 a murit si el. Fiind ultimul reprezentant al familiei, intreaga avere - constand din numeroase mosii (din care peste 80000 ha teren arabil), zeci de imobile si terenuri pentru constructii in diferite orase, 30 milioane de lei in numerar, alte 950 de milioane in efecte si actiuni depuse la diferite banci din tara, la care se adaugau numerarul si bijuteriile aflate in casele de fier si in tezaurele imobilelor locuite de el la Craiova si la Bucuresti - a fost donata statului roman, cu conditia sa se infiinteze "Fundatia Jean Mihail".
Fundatia trebuia sa-i lichideze averea, vanzand pamant taranilor in loturi mici, la preturi rezonabile, sa infiinteze scoli, camine culturale, biblioteci la sate, o scoala superioara de agricultura, o maternitate model, sa faca dota fetelor sarace.
Functionarii Fundatiei au avut insa lefuri foarte mari si atributii foarte vagi, asa ca nu s-au grabit sa aduca la indeplinire vointa testamentara a donatorului. Au urmat apoi vremuri tulburi, astfel incat nimeni nu a mai avut in atentie Fundatia.
Intre 24-31 octombrie 1943, palatul a gazduit marea expozitie "Saptamana Olteniei", cu care prilej publicul a putut sa vada in voie, pentru prima oara, acest palat ce a stat de fapt inchis in timpul vietii lui Jean Mihail, cat si dupa moartea sa.
